Schimbarea cea mai dramatică în designul bijuteriilor la trecerea din Evul Mediu către Renaștere a fost diminuarea influențelor ecleziastice. În perioada Renașterii bijuteriile au redevenit adevărate opere de artă. Abilități artistice deosebite ale meștesugarilor au făcut ca bijuteriile să fie desăvârșite, iar valoarea lor nu mai consta doar în prețul ridicat al pietrelor prețioase și al metalelor folosite, ci și în măiestria manoperei. Purtarea bijuteriilor a atins o popularitate nemaiîntâlnită înainte, și atât femeile cât și bărbații încercau să se întreacă pe sine în etalări opulente de pietre și metale prețioase. Bogătașii își decorau chiar și pălăriile și hainele cu pietre prețioase cât mai mari și mai colorate.
Una dintre caracteristicile cele mai importante ale Renașterii a fost căutarea frumuseții. Bijuteriile au reprezentat o parte importantă a acestei căutări. Bijuteria a căpătat un sens modern, de ornament pentru înfrumusețare și simbol distinct al bunăstării materiale. În această perioadă tensionată averile au fost condensate într-o formă portabilă și ușor de schimbat: bijuterii foarte scumpe, cu valori fabuloase.
Bijutierii și bijuteriile Renașterii au copiat obiectele din viața reală, frumusețea lucrurilor animate. Animalele exotice, cum ar fi papagali, șopârle și pelicani, au devenit o parte esențială a diversității de modele care au fost create, iar culorile folosite erau la fel de vii și exotice ca și subiectele folosite.
Contribuția Renașterii la istoria bijuteriilor a fost introducerea culorilor sale vii. Bijuteriile au devenit spectaculoase și excentrice, cu utilizare de Perle baroc, emailuri, pietre fațetate și pietre colorate. Toate acestea au avut o mare influenta asupra meșteșugarilor și colecționarilor de bijuterii din viitor.
Articole asemănătoare:
